Imaginează-ți că există o problemă de sănătate care afectează până la 3,5 miliarde de oameni din întreaga lume, adică aproape jumătate din populația globală. Sună ca o pandemie? Din păcate, o putem numi astfel, deoarece Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut bolile cavității bucale drept una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale vremurilor noastre.

VEZI ȘI: Cum să ai grijă de dinți? 10 pași pentru un zâmbet sănătos și o protecție eficientă împotriva cariilor

În 2023, OMS a publicat un document de referință: „Strategia globală și planul de acțiune pentru sănătatea orală 2023-2030”. Este cea mai cuprinzătoare abordare a sănătății orale din istoria OMS. De ce este atât de importantă pentru tine și familia ta? Să analizăm mai îndeaproape.

Fapte surprinzătoare: amploarea problemei este mai mare decât crezi

Bolile cavității bucale, o criză globală tăcută

Cariile, bolile gingiilor și pierderea dinților pot părea probleme minore în comparație cu bolile de inimă sau cancerul. Nimic mai fals! Potrivit datelor OMS, în total, până la 45% din populația lumii suferă de cel puțin una dintre principalele boli ale cavității bucale – carii, parodontită sau pierderea completă a dinților. Asta înseamnă că aproape jumătate din populația lumii se confruntă cu aceste probleme, iar procentul este mai mare decât în cazul oricărei alte boli netransmisibile [1].

Ce înseamnă asta în practică?

• Cariile netratate la dinții permanenți afectează 2,3 miliarde de oameni.
• Peste 530 de milioane de copii suferă de carii netratate la dinții de lapte.
• Bolile gingiilor afectează sute de milioane de persoane și duc la pierderea dinților.
• Cancerul cavității bucale provoacă aproximativ 180 000 de decese anual și este al șaisprezecelea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial.

Impactul bolilor cavității bucale asupra vieții de zi cu zi – mai mult decât o simplă durere de dinți

Problemele cavității bucale nu înseamnă doar disconfort fizic. Consecințele lor merg mult mai departe:

• probleme de concentrare – este greu să te concentrezi la muncă sau la studiu când te supără problemele dentare,
• absențe de la școală și de la serviciu – bolile cavității bucale sunt una dintre cauzele absențelor,
• izolarea socială – problemele dentare afectează stima de sine și pot duce la evitarea contactelor sociale,
• posibilități limitate de alimentație – dinții sănătoși sunt esențiali pentru a mânca în mod corespunzător.

VEZI ȘI: Igiena orală – reguli esențiale pentru dinți sănătoși

„Sănătatea orală este esențială pentru a mânca, a respira și a vorbi; ea influențează starea generală de sănătate și capacitatea de a participa pe deplin la viața socială”, se arată în raportul OMS.

Costuri uriașe asociate tratării bolilor cavității bucale

Bolile cavității bucale reprezintă și o povară financiară uriașă. Cheltuielile globale pentru tratamente stomatologice se ridică la aproximativ 387 de miliarde de dolari pe an, adică aproximativ 1,5 trilioane de zloți [2] – o sumă suficientă pentru a:

• să finanțeze construirea a 150 de spitale moderne,
• să asigure servicii medicale de bază pentru 1,5 miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare,
• să cumpere periuțe și pastă de dinți pentru fiecare om de pe Pământ timp de 10 ani.

Cel mai rău este că majoritatea acestor costuri ar putea fi evitate prin prevenție adecvată și tratament timpuriu, care sunt de multe ori mai ieftine decât tratarea afecțiunilor în stadii avansate.

Legătura surprinzătoare dintre sănătatea orală și sănătatea generală a organismului 

Tot mai multe studii confirmă că starea cavității bucale are un impact direct asupra sănătății întregului organism [3]. Igiena orală precară are legături dovedite științific cu:

• bolile cardiovasculare – bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în fluxul sanguin și pot contribui la apariția bolilor de inimă [4],
• diabetul – există o legătură între bolile parodontale și diabet [5],
• cancerul – unele infecții ale cavității bucale cresc riscul anumitor tipuri de cancer [6],
• pneumonia – bacteriile din cavitatea bucală pot fi inhalate în plămâni odată cu aerul și pot provoca infecții. Acest lucru este deosebit de frecvent la persoanele în vârstă, din cauza reflexului de înghițire slăbit, a imunității mai scăzute și a problemelor mai frecvente de igienă orală [7],
• nașterea prematură – bolile parodontale la femeile însărcinate sunt asociate cu un risc mai mare de complicații [8].

O nouă abordare a sănătății dentare 

OMS solicită o schimbare urgentă a modului de a gândi sănătatea orală – în loc să ne concentrăm în principal pe tratament, ar trebui să punem mai presus de toate accentul pe prevenție. 

În cazul Poloniei, asta înseamnă extinderea gamei de servicii preventive disponibile prin intermediul NFZ. Medicii de familie ar trebui să verifice periodic sănătatea orală a pacienților și să-i îndrume la timp către un medic stomatolog. Scopul este ca prevenția stomatologică să devină o parte integrantă a asistenței medicale generale.

VEZI ȘI: Cum să ai grijă de igiena orală după o boală? Sfaturi pentru o recuperare eficientă

„Majoritatea bolilor orale pot fi prevenite în mare măsură și pot fi tratate prin proceduri simple, neinvazive, la nivelul asistenței medicale primare”, subliniază raportul OMS.

Ce le dăunează cu adevărat dinților tăi?

OMS subliniază că există factori de risc comuni care leagă problemele de sănătate orală de bolile de inimă, cancer, diabetul de tip 2 și bolile pulmonare cronice, și anume:

1. fumatul – dăunează nu doar plămânilor, ci și gingiilor și dinților, ducând la boli parodontale și crescând riscul de cancer oral,
2. consumul excesiv de alcool – pe lângă efectele nocive asupra ficatului și creierului, alcoolul usucă gura, favorizează dezvoltarea bacteriilor și crește riscul de cancer oral,
3. o dietă bogată în zaharuri – nu este doar principala cauză a cariilor, ci și un factor de risc pentru obezitate, diabet și boli de inimă,
4. obiceiuri alimentare nesănătoase – inclusiv introducerea prea timpurie a băuturilor dulci și hrănirea cu biberonul cu lichide îndulcite, care pot duce atât la carii dentare timpurii, cât și la formarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase pentru toată viața.

Inegalitățile în sănătatea orală – cine suferă cel mai mult?

Bolile orale afectează în mod disproporționat persoanele sărace, vulnerabile și/sau marginalizate, inclusiv:

• persoanele cu venituri mici,
• persoanele cu dizabilități,
• persoanele în vârstă care locuiesc singure sau în cămine de bătrâni,
• refugiații,
• persoanele aflate în detenție,
• locuitorii comunităților izolate și rurale,
• persoanele care aparțin minorităților și/sau altor grupuri sociale marginalizate.

Există o legătură puternică și constantă între statutul socioeconomic și apariția și gravitatea bolilor orale. Asta înseamnă că aceste probleme nu țin doar de alegerile individuale, ci au cauze sociale și economice profunde.

Strategia globală a OMS pentru perioada 2023-2030 este primul pas către o revoluție în abordarea sănătății orale. În loc să se concentreze pe tratarea efectelor, experții din întreaga lume propun soluții sistemice orientate spre prevenție și accesul tuturor la servicii stomatologice de bază.

VEZI ȘI: Alegerea produselor potrivite pentru igiena orală. De ce este atât de importantă?

În a doua parte a articolului, vom analiza inovații concrete și soluții tehnologice care se înscriu în această strategie. Vom arăta cum produse moderne, precum periuțele electrice ZENT® Dental Care avansate, irigatoarele orale sau sistemele de dezinfecție UV răspund provocărilor globale din domeniul sănătății orale. Vei afla și ce pași poți face chiar de astăzi pentru a-ți asigura sănătatea dinților pe termen lung.

---

NOTE DE SUBSOL:

1. Raport privind starea sănătății orale la nivel global: către acoperirea universală a serviciilor de sănătate orală până în 2030. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2022.

2. Righolt AJ, Jevdjevic M, Marcenes W, Listl S. Impactul economic al afecțiunilor dentare la nivel global, regional și național în 2015. J Dent Res. 2018;97(5):501-507.

3. Fiorillo L. Sănătatea orală: primul pas către bunăstare. Medicina. 2019;55(10):676. 

4. Vanwormer JJ et al. Igiena orală, calitatea vieții și riscul de insuficiență cardiacă. Frontiers in Oral Health. 2025.

5. Chang Y et al. Îmbunătățirea igienei orale este asociată cu un risc redus de apariție a diabetului: studiu de cohortă la nivel național, bazat pe populație. Diabetologia. 2020;87.

6. Deng Q et al. Un scor compozit de igienă orală și riscul de cancer oral și subtipurile acestuia: studiu de amploare bazat pe scorul de propensiune. Clinical Oral Investigations. 2021.

7. Ali K. Asocierea dintre igiena orală precară și infecțiile respiratorii în rândul populației vârstnice: studiu comparativ transversal. Journal of Health, Wellness and Community Research. 2025.

8. Uwambaye P et al. Evaluarea asocierii dintre parodontită și nașterea prematură: studiu caz-control. BMC Pregnancy and Childbirth. 2020;24.