Imaginează-ți că există o problemă de sănătate care afectează până la 3,5 miliarde de oameni în lume, adică aproape jumătate din populația globală. Sună ca o pandemie? Din păcate, așa poate fi numită, deoarece bolile cavității bucale au fost recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății ca una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale vremurilor noastre.

VEZI DE ASEMENEA: Cum să ai grijă de dinți? 10 pași către un zâmbet sănătos și o protecție eficientă împotriva cariilor

În 2023, OMS a publicat un document revoluționar: „Strategia globală și planul de acțiune pentru sănătatea cavității bucale 2023-2030". Este cea mai cuprinzătoare abordare a sănătății cavității bucale din istoria OMS. De ce este atât de important pentru tine și familia ta? Să analizăm mai atent.

Fapte surprinzătoare: amploarea problemei este mai mare decât crezi

Bolile cavității bucale, adică o criză globală tăcută

Cariile, bolile gingivale și pierderea dinților pot părea probleme minore în comparație cu bolile de inimă sau cancerul. Nimic mai fals! Conform datelor OMS, în total, până la 45% din populația mondială suferă de cel puțin una dintre principalele boli ale cavității bucale – carii dentare, parodontoză sau pierderea totală a dinților. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din oamenii de pe glob se confruntă cu aceste probleme, iar acest procent este mai mare decât pentru orice altă boală netransmisibilă [1].

Ce înseamnă asta în practică?

• Cariile netratate ale dinților permanenți afectează 2,3 miliarde de oameni.
• Peste 530 de milioane de copii suferă de carii netratate ale dinților de lapte.
• Bolile gingivale afectează sute de milioane de persoane, conducând la pierderea dinților.
• Tumorile cavității bucale cauzează aproximativ 180.000 de decese anual și reprezintă al șaisprezecelea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial.

Impactul bolilor cavității bucale asupra vieții cotidiene – mai mult decât o simplă durere de dinți

Problemele cavității bucale nu sunt doar un disconfort fizic. Consecințele lor merg mult mai departe:

• probleme de concentrare – este greu să te concentrezi la muncă sau la studiu când ai probleme dentare,
• absența de la școală și de la serviciu – bolile cavității bucale sunt una dintre cauzele absenței,
• izolare socială – problemele dentare afectează stima de sine și reticența la contactele sociale,
• posibilități limitate de alimentație – dinții sănătoși sunt esențiali pentru o alimentație corectă.

VEZI DE ASEMENEA: Igiena cavității bucale – principii cheie pentru dinți sănătoși

„Sănătatea cavității bucale este esențială pentru a mânca, a respira și a vorbi; ea influențează starea generală de sănătate și capacitatea de a participa pe deplin la viața socială” – afirmă raportul OMS.

Costuri uriașe generate de tratamentul bolilor cavității bucale

Bolile cavității bucale reprezintă și o povară financiară uriașă. Cheltuielile globale pentru tratamente stomatologice sunt de aproximativ 387 miliarde de dolari anual, adică circa 1,5 trilioane de zloți [2] – o sumă suficientă pentru a:

• a finanța construirea a 150 de spitale moderne,
• a asigura îngrijire medicală de bază pentru 1,5 miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare,
• a cumpăra periuțe și pastă de dinți pentru fiecare om de pe Pământ pentru 10 ani.

Cel mai rău este că majoritatea acestor costuri ar putea fi evitate prin prevenție adecvată și tratament precoce, care sunt de multe ori mai ieftine decât tratarea stadiilor avansate.

Legătura surprinzătoare dintre cavitatea bucală și sănătatea generală a organismului 

Tot mai multe studii confirmă că starea cavității bucale are un impact direct asupra sănătății întregului organism [3]. Igiena orală deficitară are legături dovedite științific cu:

• boli cardiovasculare – bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în fluxul sanguin și pot contribui la dezvoltarea bolilor de inimă [4],
• diabet – există o legătură între bolile parodontale și diabet [5],
• cancere – unele infecții orale cresc riscul anumitor tipuri de cancer [6],
• pneumonie – bacteriile din cavitatea bucală pot fi inhalate în plămâni odată cu aerul și pot provoca infecții. Acest lucru este deosebit de frecvent la persoanele în vârstă din cauza reflexului de înghițire slăbit, a imunității reduse și a problemelor mai frecvente cu igiena orală [7],
• naștere prematură – bolile parodontale la femeile însărcinate sunt asociate cu un risc crescut de complicații [8].

O nouă abordare a sănătății dinților 

WHO face apel la o schimbare urgentă a modului de gândire privind sănătatea orală – în loc să ne concentrăm în principal pe tratament, ar trebui să punem accentul pe prevenție.

În cazul Poloniei, aceasta înseamnă extinderea gamei de servicii preventive disponibile în cadrul NFZ. Medicii de familie ar trebui să verifice regulat starea cavității bucale a pacienților și să îi trimită la timp la dentist. Este vorba în primul rând despre integrarea profilaxiei stomatologice în îngrijirea generală a sănătății.

VEZI DE ASEMENEA: Cum să ai grijă de igiena cavității bucale după boală? Sfaturi pentru o recuperare eficientă

„Majoritatea bolilor cavității bucale sunt în mare măsură prevenibile și pot fi tratate folosind proceduri simple, neinvazive la nivelul îngrijirii primare de sănătate” – subliniază raportul WHO.

Ce dăunează cu adevărat dinților tăi?

WHO subliniază că există factori de risc comuni care leagă problemele cavității bucale de bolile de inimă, cancer, diabet de tip 2 și boli pulmonare cronice, și anume:

1. fumatul tutunului – dăunează nu doar plămânilor, ci și gingiilor și dinților, conducând la boli parodontale și crescând riscul de cancer oral,
2. consum excesiv de alcool – pe lângă daunele aduse ficatului și creierului, alcoolul usucă cavitatea bucală, favorizează dezvoltarea bacteriilor și crește riscul de cancer oral,
3. dietă bogată în zaharuri – nu este doar principala cauză a cariilor, ci și un factor de risc pentru obezitate, diabet și boli de inimă,
4. obiceiuri alimentare necorespunzătoare – inclusiv introducerea prea timpurie a băuturilor dulci și hrănirea cu biberonul cu lichide dulci, ceea ce poate duce atât la caria dentară precoce a copilăriei, cât și la formarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase pe tot parcursul vieții.

Inegalități în sănătatea orală – cine suferă cel mai mult?

Bolile cavității bucale afectează disproporționat persoanele sărace, vulnerabile și/sau marginalizate, inclusiv:

• persoane cu venituri reduse,
• persoane cu dizabilități,
• persoane în vârstă care trăiesc singure sau în cămine de îngrijire,
• refugiați,
• persoane încarcerate,
• locuitori ai comunităților izolate și rurale,
• persoane din minorități și/sau alte grupuri sociale marginalizate.

Există o legătură puternică și coerentă între statutul socio-economic și apariția și severitatea bolilor orale. Aceasta înseamnă că aceste probleme nu sunt doar o chestiune a alegerilor individuale, ci au condiționări sociale și economice profunde.

Strategia globală WHO pentru anii 2023-2030 este primul pas către o revoluție în abordarea sănătății orale. În loc să se concentreze pe tratarea efectelor, experții mondiali propun soluții sistemice orientate spre prevenție și accesibilitatea îngrijirii stomatologice de bază pentru toți.

VEZI DE ASEMENEA: Alegerea produselor potrivite pentru igiena orală. De ce este atât de importantă?

În a doua parte a articolului vom analiza inovațiile și soluțiile tehnologice specifice care se încadrează în această strategie. Vom arăta cum produsele moderne, precum periuțele electrice ZENT® Dental Care avansate, irigatoarele cu apă sau sistemele de dezinfectare UV răspund provocărilor globale în domeniul sănătății orale. De asemenea, vei afla ce pași poți face chiar de azi pentru a-ți asigura sănătatea dinților pentru mulți ani.

---

PRZYPISY:

1. Raportul global privind starea sănătății orale: spre acoperirea universală a sănătății orale până în 2030. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2022.

2. Righolt AJ, Jevdjevic M, Marcenes W, Listl S. Impacturile economice la nivel global, regional și național ale bolilor dentare în 2015. J Dent Res. 2018;97(5):501-507.

3. Fiorillo L. Sănătatea orală: primul pas către bunăstare. Medicina. 2019;55(10):676. 

4. Vanwormer JJ, et al. Igiena orală, calitatea vieții și riscul de insuficiență cardiacă. Frontiers in Oral Health. 2025.

5. Chang Y, et al. Igiena orală îmbunătățită este asociată cu un risc scăzut de diabet de debut nou: un studiu de cohortă la nivel național. Diabetologia. 2020;87.

6. Deng Q, et al. Un scor compozit de igienă orală și riscul de cancer oral și subtipurile sale: un studiu pe scară largă bazat pe scorul de propensiune. Clinical Oral Investigations. 2021.

7. Ali K. Asocierea dintre igiena orală precară și infecțiile respiratorii la populațiile în vârstă: un studiu transversal comparativ. Journal of Health, Wellness and Community Research. 2025.

8. Uwambaye P, et al. Evaluarea asocierii dintre parodontită și nașterea prematură: un studiu caz-control. BMC Pregnancy and Childbirth. 2020;24.